Rusia vrea să facă o autostradă care să o lege de America

Revine în actualitate un proiect vechi de peste o sută de ani: legarea printr-o rută de transport terestru a Asiei de America de Nord. Preşedintele companiei de căi ferate din Rusia, Vladimir Iakunin, a propus un plan pentru o autostradă transsiberiană care ar putea lega ţara sa de graniţa de vest a statului american Alaska, trecând peste strâmtoarea Bering, care separă Asia de America de Nord, relatează CNN, citat de Mediafax. Practic, un proiect care ar realiza 3000 de kilometri de drumuri noi.

„Acesta este un proiect interstatal şi între civilizaţii”, a declarat Iakunin, citat de Siberian Times. Conform acestor surse, autostrada va traversa Rusia, conectându-se la actualul sistem rutier din Europa Occidentală şi Asia. Distanţa dintre vestul şi estul Rusiei este de aproape 10.000 de kilometri. Iakunin, Iakunin, descris drept un prieten apropiat al preşedintele rus Vladimir Putin şi potenţial succesor la preşedinţia rusă, a declarat că autostrada va lega Rusia de America de Nord prin regiunea Ciukotka, peste strâmtoarea Bering şi peninsula Seward din Alaska.

Varianta cu tunel ar fi cea mai uşor fezabilă şi ar fi deschisă fără probleme tot timpul anului

Raportul nu oferă precizări cu privire la drumul peste apă, dacă va fi un pod, un tunel sau servicii de feribot. Cea mai scurtă distanţă dintre ţărmul Rusiei şi cel al Alaskăi este de aproximativ 88 de kilometri, potrivit Centrului de informaţii privind teritoriile publice din Alaska. Principala cale ferată transsiberiană merge de la Moscova la Vladivostok şi acoperă 9.258 de kilometri.

Autostrada Bering. Cât de fezabil este un astfel de proiect?

În primul rând, nu e vorba doar de o autostradă, ci de o rută de transport integrată: şosea dublă sau cu o singură bandă pe sens, cale feroviară şi conductă petrolieră şi de gaz. Astăzi, costurile sunt greu de calculat, dar mai ales de justificat economic. Dar în curând, toată zona va fi puternic industrializată, în special în privinţa exploatărilor de gaze şi de petrol. Rusia investeşte în acest moment zeci de miliarde de euro pentru a-şi militariza toată zona de nord, în aşteptarea încălzirii climatice care va deschide ruta nordică în mare parte din an. De asemenea, este în desfăşurare o cursă a investiţiilor pentru exploatarea acestor resurse, evaluate la câteva mii de miliarde de euro. Din acest punct de vedere, o conexiune la nivel rutier, feroviar şi de infrastructură energetică are tot sensul din lume.

Cu albastru, drumurile ruseşti. Cu roşu, o porţiune de drum care ar trebui construită şi asfaltată. Strâmtoarea Bering este în nord-vestul extrem

Tehnic vorbind, Rusia are de construit nu doar un pod sau un tunel lung de 90 de kilometri (ar fi cel mai lung din lume), într-o zonă extrem de neospitalieră, ci şi o infrastructură care să o conecteze de restul Rusiei. Cel mai apropiat drum este cel care vine din cel mai estic oraş legat de infrastructura rutieră din Rusia: Magadan. Iar conexiunea se află la circa 2.000 de kilometri distanţă, în timp ce până la cea mai apropiată şosea asfaltată mai sunt alţi 1.200 de kilometri!  

Nu doar atât, dar temperaturile în mare parte din an sunt extrem de scăzute, iar oraşele sau localităţile lipsesc cu desăvârşire pe sute de kilometri, fapt care ar îngreuna şi mai mult întreţinerea acestei rute de transport. E ca şi cum ai construi o autostradă de la Bucureşti la Paris printr-o Europă nelocuită şi îngheţată timp de 10 luni pe an.

Pe partea americană, o şosea/cale ferată/conductă care să vină dinspre strâmtoarea Bering ar trebui să străbată circa 800 de kilometri până să dea de „civilizaţie”, zona fiind la fel de lipsită de populaţie. Americanii au avut un proiect de legare a localităţii Nome, aflat pe coasta estică a Mării Bering, la circa 200 de km sud-est de strâmtoarea Bering, însă au renunţat la el din cauza costurilor considerate a fi prea mari.

Cât ar costa infrastructura propusă?

Costurile variază enorm, în funcţie de cine calculează. La un preţ minim de 10 milioane de euro pe km (ruta parcurge multe lanţuri muntoase, iar eforturile logistice de extragere şi transport a materialelor de construcţie, precum şi de construcţie propriu-zisă, ar fi enorme), ruşii ar trebui să scoată circa 20 de miliarde de euro din buget doar pentru conectarea la nivel de şosea. Costurile legate de calea ferată şi conducte ar duce investiţia totală minimală la circa 50 de miliarde de euro. Un tunel pe sub strâmtoarea Bering (cel mai fezabil, în mod similar cu tunelul de sub Canalul Mânecii) ar costa, la rândul său, minim 50 miliarde de euro (alte surse menţionează suma de 100 de miliarde de euro).

În realitate, costurile se pot dubla cu uşurinţă. Pe partea americană, costurile ar fi de minim 3 miliarde de dolari pentru cei 800 de kilometri dintre Nome şi reţeaua americană de şosele, la care se adaugă alt 1 miliard de dolari pentru conectarea orăşelului Nome de strâmtoarea Bering. La aceste costuri se adaugă cele provocate de construirea căii ferate şi a conductelor, astfel că o investiţie de circa 10 miliarde de dolari americani este pragul minim la care ne putem aştepta.

Planurile unei autostrăzi globale sunt vechi, dar ar aduce mari foloase. Diferendele politice au împiedicat construirea unor astfel de proiecte

Este de luat în considerare şi faptul că autorităţile americane au considerat preţul de 5 milioane de dolari pe milă ca fiind exorbitant, astfel că şoseaua propusă nu a fost construită deocamdată.

Când ar fi gata acest proiect?

Judecând după tensiunile dintre Rusia şi Statele Unite ale Americii, nu prea curând. Chiar dacă lucrările ar începe spre finalul acestui deceniu, ar fi nevoie de cel puţin 10 ani pentru a fi terminate. Cel mai probabil că vom putea vorbi însă de un proiect început realmente abia spre mijlocul secolului XXI, asta în cazul în care relaţiile dintre cele două ţări se vor îmbunătăţi, iar preţul hidrocarburilor din această parte a lumii ar justifica costurile colosale ale acestui proiect.

Până atunci, să ne amintim şi faptul că statul român era dispus să plătească 8 miliarde de euro pentru 53 de kilometri de autostradă între Comarnic şi Braşov (2 miliarde costuri efective de construcţie)… şi vom înţelege dimensiunile jafului din România.